Archive for the ‘SF’ Category

h1

SUB DOM, de Stephen King (recenzie)

Octombrie 7, 2013

0SUB DOM, mamutul de peste 1000 de pagini publicat  de Stephen King în 2009 și lansat la noi anul acesta, la editura Nemira, este o capodoperă a literaturii moderne și cea mai bună carte a sa pe care am citit-o eu până acum (mi-a plăcut mai mult decât ORAȘUL BÂNTUIT, ceea ce înseamnă ceva!). E uimitor cum, după atâția timp, la aproape 70 de ani, King încă reușește să producă romane atât de bune și este în stare să își egaleze scrierile care l-au consacrat.

Atunci când este vorba de romane uriașe, complexe, în care nu acțiunea reprezintă punctul central, ci personajele, Stephen King a excelat întotdeauna. Acesta este cazul și în SUB DOM, unde orașul captiv sub dom este doar o premisă a unui roman al personajelor. Acțiunea cărții acoperă în jur de o săptămână, însă reușește să prezinte o multitudine de personaje într-o manieră splendindă, extrem de detaliată, acestea fiind atât de bine conturate, de verosmile, încât îți creează impresia că ceea ce citești reprezintă o poveste bazată pe evenimente reale mai degrabă decât o operă de ficțiune. Ce am mai observat la SUB DOM este că, spre deosebire de alte romane de dimensiuni foarte mari (și mă gândesc aici la Stăpânul Inelelor, pe care îl consider un roman excelent, însă recunosc că pe alocuri m-a plictisit), reușește să păstreze un ritm alert de la început până la sfârșit. Stephen King trece mereu de la un cadru la altul, romanul fiind împărțit în  capitole principale, destul de mari ca număr de pagini, și în nenumărate sub capitole de câteva pagini, ce se sfârșesc  adesea cu așa-numitele cliffhangers.

Revenind la personaje, deși sunt o mulțime și ai impresia că nu o să le reții numele niciodată (este clar romanul cu cele mai multe personaje pe care l-am citit până acum), când am terminat de citit cartea am fost uimit să descopăr că știam aproape toate personajele, începând de la cadrul medical, la agenții de poliție, funcționarii din oraș și, normal, personajele principale, dintre care cel mai mult mi-a plăcut  tocmai eroul negativ al romanului, Big Jim.

under the dome big jim 13James ”Big Jim” Rennie (în imagine Dean Norris în rolul acestuia, în serialul Under The Dome) este Al Doilea Ales al orașului, principalul antagonist al cărții și un personaj de-a dreptul extraordinar. Este un om tiranic, lipsit de scrupule, care își vede numai propriul interes, pare lipsit de sentimente și, așa cum devine din ce în ce mai clar de-a lungul romanului, are o minte de-a dreptul bolnavă. Pentru mine a fost un deliciu să urmăresc evoluția acestui personaj, a cărui dorință de a avea putere  ajunge pur nebunească, dar în același timp fascinantă. În încercarea sa de a deține controlul total asupra orașului izolat de lumea exterioară, Big Jim își dezvăluie în întregime caracterul inuman, tiranic, însă nu devine un personaj pe care cititorul să își dorească să îl vadă mort.  Probabil că tocmai nebunia sa și faptul că este realmente imprevizibil te face să îți placă să citești despre acest personaj și să încerci mereu să îi ghicești următoarea mișcare.

Pe lângă celelalte personaje principale (Barbara ”Barbie” Dale, eroul cărții, un fost militar ce a lucrat apoi ca bucătar la un restaurant din Chesters Mill, Julia Shumway, curajoasa redactoare a ziarului local , Junior Rennie, fiul lui Big Jim, la care zicala ”așchia nu sare departe de trunchi” se adeverește total, Eric ”Rusty” Everett, unul dintre puținele cadre medicale din oraș și Joe McClatchey, un adolescent cu o inteligență sclipitoare), mi-a mai plăcut extrem de mult și personajul Andy Sanders, Primul Ales al orașului care, în mod normal, ar fii trebuit să ia deciziile în oraș, însă este eclipsat în totalitate de Al Doilea Ales. Drama prin care trecere Andy Sanders mi se pare cumplită. Soția sa moare în primele pagini ale cărții, într-un accident aviatic cauzat de apariția domului, iar unica sa fiică, Dodee Sanders, este ucisă și ea de Junior Rennie. Andy Sanders ajunge într-o stare deplorabilă și, chiar dacă nici înainte nu era genul de persoană impunătoare, pur și simplu nu mai are niciun rol decisiv în Chester’s Mill. Atât el cât și A Treia Aleasă, Andrea Grinell (o dependentă de droguri care totuși se dovedește a avea un caracter foarte puternic) devin niște simple marionete în mâinile lui Big Jim, care reușește să își ia alături de el o mare parte din forțele de ordine din Chester’s Mill, se înconjoară de idioți care îi respectă ordinele mot à mot și devine un fel de dictator ascun în spatele unei măști false a omului politic ce își dorește numai binele orașului și a locuitorilor acestuia.

Cu așa niște personaje  și un oraș aflat captiv sub un dom, lipsit de resurse, de ajutor din afară și de informații asupra sursei dezastrului, vă dați seama ce roman superb este SUB DOM. Ceea ce ește de așteptat se întămplă: în situație de criză oamenii devin animale, se îmbrâncesc, fură, nu mai sunt în stare să gândească lucid, ajung să comită crime, se confruntă cu lipsa de resurse strict necesare, încearcă să își ascundă secretele cele mai bine ascunse, iau parte la traficul de influență, la revolte, asistă la încercări eșuate de distrugere a domului și încearcă ei însiși  să descopere cauza apariției acestuia…ce să mai, Stephen King a scris o carte de nota 10 pe care o recomand oricui.

SUB DOM nu este un roman horror, precum majoritatea cărților lui King, însă chiar și așa reușește să te înfioare.Vreau neapărat să citesc APOCALIPSA, celălalt roman de acest gen a lui King, despre care mulți spun că ar fi cea mai bună lucrare a sa.

Ah, și să nu uit. Serialul UNDER THE DOME, în afara faptului că pornește de la aceeași idee și împrumută numele câtorva personaje, nu are din punct de vedere al acțiunii mai nimic în comun cu romanul. Totuși, chiar merită să îl vedeți pentru prestația lui Dean Norris în rolul lui Big Jim, singurul personaj care mi se pare foarte apropriat de versiunea literară.

h1

Nemira lansează SUB DOM şi LUPII DIN CALLA, de Stephen King

Mai 10, 2013

0Luna aceasta editura Nemira lansează două noi cărţi scrise de Stephen King. Acestea sunt romanul SUB DOM (Under the Dome), apărut în străinătate în 2009 şi LUPII DIN CALLA, al cincelea volum din seria Turnul Întunecat, ce va apărea la noi pe 29 mai (la Bookfest 2013) în traducerea Ruxandrei Toma.

SUB DOM va fi publicat în două volume soft-cover şi va apărea 31 mai, tot la târgul Bookfest 2013, cu puţin timp înainte de lansarea serialului de televiziune adaptat după roman ce va fi difuzat începând cu 24 iunie pe canalul american CBS. SUB DOM este tradus de Mihnea Columbeanu şi va costa 72,90 RON (însă dacă îl precomandaţi primiţi o reducere de 20%).

Puteţi citi aici o recenzie a volumului, scrisă de Mircea Pricăjan, care a tradus mai multe romane scrise de Stephen King.

00

h1

Nou trailer pentru JOCURILE FOAMEI (The Hunger Games)!

Noiembrie 15, 2011

A apărut trailerul cinematografic pentru JOCURILE FOAMEI (The Hunger Games – se va lansa pe 23 martie 2012), ecranizarea primului volum din seria cu acelaşi nume scrisă de Suzanne Collins! Cred că filmul va fi foarte reuşit şi am impresia că va păstra îndeaproape atmosfera cărţii. Voi ce părere aveţi?

h1

Gazda, de Stephenie Meyer – recenzie

Martie 21, 2010

https://i1.wp.com/www.cartiabc.ro/images/D/gazda.jpgCred că dacă aş fi citit GAZDA fără să cunosc autorul cărţii nu mi-ar fi trecut prin cap că cea care a scris-o este nimeni alta decât Stephenie Meyer, autoarea celebrei serii Amurg.

Citind Gazda (editura Rao) care nu are prea multe în comun cu Amurg, am ajuns la concluzia că Stephenie Meyer este o scriitoare mai complexă decât lăsase să se vadă, fiind în stare să abordeze subiecte total diferite de cele ale poveştilor de dragoste dintre vampiri (vegetarieni) şi adolescente (îndrăgostite până peste cap de cei din urmă). Ei bine, Gazda nu mai este o carte pentru adolescenţi. Deşi, dacă stai să o studiezi cu atenţie, regăseşti şi o parte din stilul pe care Meyer l-a folosit pentru a scrie Amurg, cele două cărţi rămân în continuare foarte diferite.

Şi ca să nu o mai lungesc mult făcând comparaţii cu Amurg, o să încerc să scriu o recenzie obiectivă pentru Gazda.

Deşi este catalogat drept roman SF, Gazda este o carte în care regăsim cu siguranţă şi multe alte genuri, fiind şi un roman de dragoste, de psihoanaliză şi o adevărată dramă a furtului de identitate. O să spun de acum lucrul care nu mi-a plăcut la această carte: lipsa acţiunii într-o mare parte din carte. Eu cred că acest roman ar fi putut fi încadrat la jumătatea numărului de pagini pe care îl are (700). În rest, nu am nicio obiecţie de făcut.

Oamenii, şi o mulţime de alte specii, sunt acaparaţi de suflete, organisme ce fură identitatea, însă totuşi se adaptează foarte bine în corpurile gazdelor lor. Şi astfel, Meyer creează un univers apocaliptic, un univers în care omenirea este denaturată, iar oameni nu mai sunt defapt decât nişte biete fiinţe lipsite de voinţă, parazitate de aceste forme de viaţă numite suflete.

Privind din punctul de vedere al unui suflet şi analizând situaţia subiectiv, poţi considera că Pământul a devenit un loc mai bun, căci paraziţilor nu le stă în fire să fie violenţi, nepăsători, egoişti sau lipsiţi de unitate şi dragoste (însuşiri care caracterizează o mare parte din oamenii de azi). Dar, aşa cum cred şi grupările rebele de oameni ce au continuat să supravieţuiască neafectaţi ascunşi pe propria planetă, modul în care sufletele fac ordine în Univers nu este deloc o soluţie.

Toată frumuseţea cărţii o reprezintă excepţia de la regulă, pe care Meyer a folosit-o tocmai asupra personajului principal, Melanie Stryder, un om mult mai rezistent decât ceilalţi. Mel nu este controlată de Wanda, sufletul ce s-a infiltrat în ea. Cele două împart mai degrabă trupul şi ajung să funcţioneze împreună într-o relaţie simbiotică. Este foarte interesant modul în care cei doi- om şi suflet- comunică şi interacţionează, împărţind totul şi ajungând să aibă un sentiment reciproc de prietenie adevărată.

Melanie, sau Wanda, evadează din comunitatea de suflete şi pornesc în căutarea prietenilor umani ai lui Mel. Dacă căutarea lor a dat roade, aflaţi voi, citind Gazda, de Stephenie Meyer. Eu zic că merită să renunţaţi la idei preconcepute (dacă aveţi aşa ceva) şi să încercaţi măcar să răsfoiţi Gazda într-o librărie, apoi, dacă nu vă place, să o lăsaţi la loc. Eu sunt împăcat să ştiu că am recomandat-o ca pe o carte care nu are legătură cu restul romanelor (Amurg, Amurg, Amurg!)  lui Stephenie Meyer.

În încheiere vreau să precizez că mi-a plăcut mult traducerea cărţii, mai ales de la capitolul 29 până la sfârşit. 🙂

h1

Fragment din Tunele 4!

Martie 15, 2010

CLOSER (Mai aproape), volumul 4 din deja celebra serie Tunele, scrisă de englezii Roderick Gordon şi Brian Williams, se lansează în Marea Britanie pe 3 mai, iar asta înseamnă că în România se va lansa cel mai probabil la toamnă.

Totuşi, pe siteul editurii Chicken House, care publică cartea în Marea Britanie, a apărut deja un fragment interesant.

Ştiind că seria Tunele are foarte mulţi fani şi în România, m-am gândit să traduc acest fragment şi să aflu ce părere aveţi despre el.

Aşadar, click AICI pentru fragmentul din Tunele 4 – Mai aproape.

h1

Bookspot Top 2009

Decembrie 28, 2009

Parcă ieri scriam topul Bookspot pentru anul 2008, că a şi venit timpul să scriu un nou top, de această dată pentru 2009, şi să vă urez tuturor un an nou fericit!

Anul trecut pe primul loc se situa Greşeala Vraciului, de Joseph Delaney, urmată imediat de Tunele 2- În Adâncuri. Acum lucrurile stau cam aşa…

Locul 10

SACRIFICIUL VRACIULUI, de Joseph Delaney (editura Corint Junior)

Mi-e greu să pun Sacrificul Vraciului pe locul 10, dar la fel de greu şi să pun celelalte cărţi pe alte locuri. Nu mi-a displăcut, dar parcă nu a fost nici la fel de bună ca primele (deşi iniţial am afirmat că a fost la fel de bună). Oricum , am încredere în Delaney şi sunt sigur că volumul şapte ne va întrece aşteptările.

Locul 9

TÂNĂRUL SAMURAI- CALEA RĂZBOINICULUI, de Chris Bradford (editura Corint Junior)

Nu credeam că îmi vor place atât de mult vieţile samurailor! Am citit cartea în două zile şi mi-a plăcut de la cap la coadă!

Locul 8

CHARLIE BONE ŞI CĂLĂTORUL ÎN TIMP, de Jenny Nimmo (editura Corint Junior)

Chiar mi-a plăcut continuarea aventurilor lui Charlie Bone, un fel de Harry Potter, dar totuşi diferit din foarte multe puncte de vedere. Cred că o să mai dureze ceva până la continuare…

Locul 7

SAGA AMURG, de Stephenie Meyer (editura Rao)

Cele patru cărţi din Saga Amurg au provocat şi în România un adevărat fenomen! Nu sunt obsedat de această serie, nici nu mi se pare chiar aşa de bună cum li se pare altora, însă merită şi ea un loc de onoare în top.

Locul 6

ENIGMA PORTALULUI BLESTEMAT, de P.B. Kerr (editura Corint Junior)

Aproape că uitasem să includ în top această carte, care m-a fermecat, la fel ca şi restul cărţilor din seria Copiii Lămpii Fermecate. Recomand această serie tuturor!

Locul 5

EXPEDIŢIA, de Angie Sage (editura Corint Junior)

Şi această carte a fost foarte bună, continuând în acelaşi stil captivant aventurile lui Septimus Heap. Anul viitor apare Sirena, următorul volum din serie!

Locul 4

STĂPÂNUL INELELOR, de J.R.R. Tolkien (editura Rao)

Merita un loc mai bun în top, dar încă nu am terminat de citit seria (ruşine mie) şi nu m-am putut hotărî. În orice caz, pot spune despre Stăpânul Inelelor că este o carte foarte complexă, descrisă atât de bine încât pare reală. Totuşi limbajul lui Tolkien este un pic mai dificil, aşadar cred că această serie este indicată cititorilor mai mari (peste 12 ani).

Locul 3

TUNELE 3- ÎN CĂDERE LIBERĂ…, de Roderick Gordon şi Brian Williams (editura Corint Junior)

Seria Tunele rămâne una dintre preferatele mele, iar modul în care s-a încheiat Tunele 3 m-a făcut să aştept cu nerăbdare următoarea carte din serie, Closer.

Locul 2

JOCURILE FOAMEI şi SFIDAREA, de Suzanne Collins (editura Nemira)

Jocurile Foamei m-a fascinat. Sfidarea a fost mai bună decât Jocurile Foamei. Dacă începutul nu părea chiar aşa de promiţător, ei bine, până la sfârşit, aveam parte de o acţiune atât de alertă şi captivantă încât nu mai puteam să mă opresc din citit!

Locul 1

ACADEMIA COŞMARURILOR, de Dean Lorey (editura Corint Junior)

Cartea asta m-a fascinat, iar stilul mi-a amintit mult de Harry Potter! Am citit şi volumul doi din serie, care a fost cel puţin la fel de bun. O serie grozavă, pe care o recomand în special băieţilor!

Pentru restul topului, doar urmăriţi articolele mele de pe blog. Însă cărţile din top 10 se află defapt pentru mine toate pe locul 1.

h1

Sfidarea, de Suzanne Collins

Decembrie 22, 2009

http://anaveronica.files.wordpress.com/2009/11/sfidarea.jpgAm fost foarte impresionat de continuarea seriei Jocurile Foamei, SFIDAREA, de Suzanne Collins. Încă din momentul în care am început să citesc cartea ştiam că mă aşteaptă o lectură extraordinară, asta pentru că fusesem deja încântat de primul volum şi auzisem numai cuvinte de laudă despre Sfidarea. Am fost nerăbdător să aflu cum se vor desfăşura lucrurile în viaţa lui Katniss Everdeen şi nu am fost deloc dezamăgit. Ba dimpotrivă, am fost uimit de talentul lui Suzanne Collins, de imaginaţia sa bogată şi de modul ei simplu, dar profund de a prezenta sentimentele personajelor, pe care ajungi să le resimţi şi tu, şi asta doar răsfoind pagină după pagină, fără să te mai poţi opri.

Pentru prima oară mi s-a întâmplat să am o stare de tristeţe şi să fiu cu adevărat impresionat de ceea ce se întâmplă într-o carte. Povestea lui Katniss este la un moment dat tulburătoare şi descrisă atât de bine încât îmi părea reală, suferinţa personajelor şi tragedia ce îi înconjoară transmiţându-mi-se şi mie şi făcându-mă să am un sentiment pe care nu l-am mai avut niciodată până acum. Pur şi simplu m-am ataşat de personaje.

https://i2.wp.com/jabberjays.com/wp-content/gallery/hunger-games-image-collection/hungergames.jpg

Katniss Everdeen

Povestea a evoluat într-un mod atât de neaşteptat, dar în acelaşi timp şi surprinzător, încât am convingerea că nimeni nu ar fi putut să prevadă evenimentele din carte. Partea a treia, ultima, a fost plină de suspans, aşa cum ne-a obişnuit şi primul volum al seriei, însă deznodământul a dat toate lucrurile peste cap, fiind dătător de speranţă, dar în acelaşi timp şi creator de probleme. Nu îmi pot imagina cum se va desfăşura următorul volum, dar nici nu încerc să o fac, căci sunt convins că, oricât m-aş strădui, Suzanne Collins va veni iarăşi cu nişte idei la care nu s-ar mai fi putut gândi nimeni altcineva.

Nu pot găsi decât cuvinte de laudă. Personajele sunt atât de bine conturate, iar sentimentele lui Katniss se reflectă pe tot parcursul cărţii, şi ne sunt înfăţişate într-un mod subtil, printr-o mulţime de modalităţi inedite. Acţiunea este prezentă tot timpul, suntem învăluiţi în suspans şi captivaţi. Descrierea este moderată, nefiind niciodată prea multă, dar nici prea puţină. Totul se află într-un echilibru ce a dat naştere unei lecturi fascinante. Suzanne Collins este un adevărat talent şi un scriitor desăvârşit.

Nu în ultimul rând, trebuie să felicit editura Nemira pentru promptitudinea de care a dat dovadă şi pentru calitatea cărţii. Traducerea Anei- Veronica Mircea este impecabilă, sunt convins că toţi cititori vor fi pe deplin mulţumiţi!

Jocurile Foamei sunt cu adevărat grozave- una dintre cele mai bune şi mai originale serii pe care le-am citit până acum.