Archive for Decembrie 2009

h1

Bookspot Top 2009

Decembrie 28, 2009

Parcă ieri scriam topul Bookspot pentru anul 2008, că a şi venit timpul să scriu un nou top, de această dată pentru 2009, şi să vă urez tuturor un an nou fericit!

Anul trecut pe primul loc se situa Greşeala Vraciului, de Joseph Delaney, urmată imediat de Tunele 2- În Adâncuri. Acum lucrurile stau cam aşa…

Locul 10

SACRIFICIUL VRACIULUI, de Joseph Delaney (editura Corint Junior)

Mi-e greu să pun Sacrificul Vraciului pe locul 10, dar la fel de greu şi să pun celelalte cărţi pe alte locuri. Nu mi-a displăcut, dar parcă nu a fost nici la fel de bună ca primele (deşi iniţial am afirmat că a fost la fel de bună). Oricum , am încredere în Delaney şi sunt sigur că volumul şapte ne va întrece aşteptările.

Locul 9

TÂNĂRUL SAMURAI- CALEA RĂZBOINICULUI, de Chris Bradford (editura Corint Junior)

Nu credeam că îmi vor place atât de mult vieţile samurailor! Am citit cartea în două zile şi mi-a plăcut de la cap la coadă!

Locul 8

CHARLIE BONE ŞI CĂLĂTORUL ÎN TIMP, de Jenny Nimmo (editura Corint Junior)

Chiar mi-a plăcut continuarea aventurilor lui Charlie Bone, un fel de Harry Potter, dar totuşi diferit din foarte multe puncte de vedere. Cred că o să mai dureze ceva până la continuare…

Locul 7

SAGA AMURG, de Stephenie Meyer (editura Rao)

Cele patru cărţi din Saga Amurg au provocat şi în România un adevărat fenomen! Nu sunt obsedat de această serie, nici nu mi se pare chiar aşa de bună cum li se pare altora, însă merită şi ea un loc de onoare în top.

Locul 6

ENIGMA PORTALULUI BLESTEMAT, de P.B. Kerr (editura Corint Junior)

Aproape că uitasem să includ în top această carte, care m-a fermecat, la fel ca şi restul cărţilor din seria Copiii Lămpii Fermecate. Recomand această serie tuturor!

Locul 5

EXPEDIŢIA, de Angie Sage (editura Corint Junior)

Şi această carte a fost foarte bună, continuând în acelaşi stil captivant aventurile lui Septimus Heap. Anul viitor apare Sirena, următorul volum din serie!

Locul 4

STĂPÂNUL INELELOR, de J.R.R. Tolkien (editura Rao)

Merita un loc mai bun în top, dar încă nu am terminat de citit seria (ruşine mie) şi nu m-am putut hotărî. În orice caz, pot spune despre Stăpânul Inelelor că este o carte foarte complexă, descrisă atât de bine încât pare reală. Totuşi limbajul lui Tolkien este un pic mai dificil, aşadar cred că această serie este indicată cititorilor mai mari (peste 12 ani).

Locul 3

TUNELE 3- ÎN CĂDERE LIBERĂ…, de Roderick Gordon şi Brian Williams (editura Corint Junior)

Seria Tunele rămâne una dintre preferatele mele, iar modul în care s-a încheiat Tunele 3 m-a făcut să aştept cu nerăbdare următoarea carte din serie, Closer.

Locul 2

JOCURILE FOAMEI şi SFIDAREA, de Suzanne Collins (editura Nemira)

Jocurile Foamei m-a fascinat. Sfidarea a fost mai bună decât Jocurile Foamei. Dacă începutul nu părea chiar aşa de promiţător, ei bine, până la sfârşit, aveam parte de o acţiune atât de alertă şi captivantă încât nu mai puteam să mă opresc din citit!

Locul 1

ACADEMIA COŞMARURILOR, de Dean Lorey (editura Corint Junior)

Cartea asta m-a fascinat, iar stilul mi-a amintit mult de Harry Potter! Am citit şi volumul doi din serie, care a fost cel puţin la fel de bun. O serie grozavă, pe care o recomand în special băieţilor!

Pentru restul topului, doar urmăriţi articolele mele de pe blog. Însă cărţile din top 10 se află defapt pentru mine toate pe locul 1.

h1

Sfidarea, de Suzanne Collins

Decembrie 22, 2009

http://anaveronica.files.wordpress.com/2009/11/sfidarea.jpgAm fost foarte impresionat de continuarea seriei Jocurile Foamei, SFIDAREA, de Suzanne Collins. Încă din momentul în care am început să citesc cartea ştiam că mă aşteaptă o lectură extraordinară, asta pentru că fusesem deja încântat de primul volum şi auzisem numai cuvinte de laudă despre Sfidarea. Am fost nerăbdător să aflu cum se vor desfăşura lucrurile în viaţa lui Katniss Everdeen şi nu am fost deloc dezamăgit. Ba dimpotrivă, am fost uimit de talentul lui Suzanne Collins, de imaginaţia sa bogată şi de modul ei simplu, dar profund de a prezenta sentimentele personajelor, pe care ajungi să le resimţi şi tu, şi asta doar răsfoind pagină după pagină, fără să te mai poţi opri.

Pentru prima oară mi s-a întâmplat să am o stare de tristeţe şi să fiu cu adevărat impresionat de ceea ce se întâmplă într-o carte. Povestea lui Katniss este la un moment dat tulburătoare şi descrisă atât de bine încât îmi părea reală, suferinţa personajelor şi tragedia ce îi înconjoară transmiţându-mi-se şi mie şi făcându-mă să am un sentiment pe care nu l-am mai avut niciodată până acum. Pur şi simplu m-am ataşat de personaje.

https://i2.wp.com/jabberjays.com/wp-content/gallery/hunger-games-image-collection/hungergames.jpg

Katniss Everdeen

Povestea a evoluat într-un mod atât de neaşteptat, dar în acelaşi timp şi surprinzător, încât am convingerea că nimeni nu ar fi putut să prevadă evenimentele din carte. Partea a treia, ultima, a fost plină de suspans, aşa cum ne-a obişnuit şi primul volum al seriei, însă deznodământul a dat toate lucrurile peste cap, fiind dătător de speranţă, dar în acelaşi timp şi creator de probleme. Nu îmi pot imagina cum se va desfăşura următorul volum, dar nici nu încerc să o fac, căci sunt convins că, oricât m-aş strădui, Suzanne Collins va veni iarăşi cu nişte idei la care nu s-ar mai fi putut gândi nimeni altcineva.

Nu pot găsi decât cuvinte de laudă. Personajele sunt atât de bine conturate, iar sentimentele lui Katniss se reflectă pe tot parcursul cărţii, şi ne sunt înfăţişate într-un mod subtil, printr-o mulţime de modalităţi inedite. Acţiunea este prezentă tot timpul, suntem învăluiţi în suspans şi captivaţi. Descrierea este moderată, nefiind niciodată prea multă, dar nici prea puţină. Totul se află într-un echilibru ce a dat naştere unei lecturi fascinante. Suzanne Collins este un adevărat talent şi un scriitor desăvârşit.

Nu în ultimul rând, trebuie să felicit editura Nemira pentru promptitudinea de care a dat dovadă şi pentru calitatea cărţii. Traducerea Anei- Veronica Mircea este impecabilă, sunt convins că toţi cititori vor fi pe deplin mulţumiţi!

Jocurile Foamei sunt cu adevărat grozave- una dintre cele mai bune şi mai originale serii pe care le-am citit până acum.

h1

În curând la editura LEDA- JURNALELE VAMPIRILOR şi ACADEMIA VAMPIRILOR

Decembrie 18, 2009

Anul 2010 se anunţă unul bogat în apariţii pe gustul fanilor Trueblood/Vampirii Sudului şi Twilight/Amurg. Editura LEDA va lansa pentru iubitorii genului două serii noi – JURNALELE VAMPIRILOR de L.J. Smith şi ACADEMIA VAMPIRILOR de Richelle Mead!

Următorul Twilight: ACADEMIA VAMPIRILOR – romance paranormal şi urban fantasy pentru adolescenţi şi nu numai, în 2010 la Editura LEDA

https://i0.wp.com/3.bp.blogspot.com/_1nk47kaTw6A/SjNCHXSUgJI/AAAAAAAACoQ/3covGzmSvzU/s400/Vampire+Academy+Series.jpg

Primele patru volume din seria ACADEMIA VAMPIRILOR de Richelle Mead au intrat recent în portofoliul Editurii LEDA, urmând să debuteze pe piaţa românească în luna martie a anului următor. Frecvenţa de apariţie va fi de un volum la două luni. Aşadar ne dorim ca volumul al doilea să fie lansat la târgul de carte din vară, Bookfest, care va avea loc la începutul lunii iunie 2010.

Superstiţiile şi folclorul românesc par a  inspira, printre altele, seria ACADEMIA VAMPIRILOR de Richelle Mead. Două rase de vampiri bântuie lumea noastră, fiind în permanent război una cu alta. Prima este cea a moroilor – The Moroi, care sunt vii şi stăpânesc magia, iar cea de-a doua e cea a strigoilor – The Strigoi, care sunt morţi vii şi răi, hrănindu-se cu sânge nevinovat.

Rose Hathaway, o fată semi-vampir, se instruieşte să devină gardă de corp pentru o prinţesă-moroi. Antrenamentul ei pentru lupta cu strigoii e unul dur şi plin de primejdii, însă adevăratul pericol ar putea veni de la o idilă tăinuită şi interzisă …

JURNALELE VAMPIRILOR de L. J. Smith

Avertisment: LOVE CAN KILL!

https://i2.wp.com/www.cclc.vic.gov.au/images/bookrev/vampire%20diaries.jpgvampdiaries3.jpg image by chosenbuffy100Între AMURG şi TRUEBLOOD, dar cu cel puţin un deceniu înaintea amândurora

Iubirea ADOLESCENTINĂ dintre o MURITOARE şi un VAMPIR – ORIGINALUL!!!

Primele 4 titluri ale cărţilor din seria lui L. J. Smith vor fi publicate de Editura LEDA, începând cu luna februarie 2010.

Povestea seriei JURNALELE VAMPIRILOR de L.J. Smith începe în Italia renascentistă, când fraţii Damon şi Stefan Salvatore se îndrăgostesc de o frumoasă vampiriţă numită Katherine. Iubindu-i pe amândoi, Katherine alege să se sinucidă, iar cei doi rămân neconsolaţi şi duşmani pe veci, căci şi ei au devenit nemuritori.http://kalafudra.files.wordpress.com/2009/03/furydarkreunion.jpg

Câteva secole mai târziu, povestea se repetă. Cei doi fraţi ajung în micul orăşel Fell’s Church, Virginia, unde se îndrăgostesc de Elena Gilbert, cea mai frumoasă şi populară fată din liceu care seamănă izbitor cu Katherine…

Un triunghi amoros mortal ─ povestea fraţilor vampiri şi a frumoasei fete împărţită între dragostea lor.

Deşi nici cărţile şi nici serialul nu sunt încă pe piaţa românească, există un forum creat de fanii seriei/serialului: www.vampirediaries.forumz.ro

Cărţile din seria The Vampire Diaries au fost transpuse într-un serial de televiziune lansat în 2009 de CW TV (un joint-venture între CBS şi Warner Bros).

h1

SAGA LUI DARREN SHAN: Tunelele Sângelui

Decembrie 16, 2009

http://shaukisbookcase.files.wordpress.com/2009/11/tunelelesangelui_orig.jpgCând am citit TUNELELE SÂNGELUI, de Darren Shan (al treilea volum din Saga lui Darren Shan), am observat destul de multe diferenţe faţă de primele două volume. Mie mi s-a părut că aceste schimbări au fost bune, cartea fiind mai interesantă, iar acţiunea mai alertă.

Darren Shan, domnul Crepsley şi Evra, băiatul şarpe, s-au despărţit de Circul Ororilor şi s-au stabilit la un hotel dintr-un oraş obişnuit. În scurt timp, Darren îşi face o prietenă. Acesta este unul dintre elementele noi ale cărţii. Apare şi o parte romantică a lui Darren, dar sunt puse în discuţie şi problemele pe care le are Darren din cauza faptului că este un semivampir, fiindu-i imposibil să aibă o relaţie stabilă cu o persoană umană.

Cartea este foarte scurtă şi concentrată. Personajul negativ este de această dată un vampanez, Murlough, creatură pe care nu am mai întâlnit-o până acum. Vampanezii sunt nişte vampiri degeneraţi cu care domnul Crepsley a mai avut de a face, însă de această dată lucrurile sunt destul de complicate, căci au avut loc foarte multe crime, iar făptaşul este viclean şi greu de descoperit.

https://i1.wp.com/storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/981/12306/5113846/1/the-vampires-assistant-poster.jpgTunelele Sângelui a fost, după părerea mea, o carte mai puţin sângeroasă decât primele două, chiar m-am mirat că autorul nu a creat un final trist, chiar horror, aşa cum ne-a obişnuit. Nu mă aşteptam să se termine cum s-a terminat. Totuşi am fost mulţumit, o să vedeţi şi voi de ce.

Ce nu mi-a plăcut la Tunelele Sângelui a fost că unele scene au fost cam trase de păr. Mi-a creat senzaţia că, din lipsă de idei mai bune, autorul a exagerat un pic şi le-a salvat prea uşor pe unele personaje de la moarte. Mi-ar fi plăcut ca evenimentele să se fi desfăşurat un pic mai realist, dar poate nu a găsit o cale mai bună.

Una peste alta, nu am fost dezamăgit de al treilea volum din Saga lui Darren Shan, ba dimpotrivă, acum sunt curios să urmăresc filmul The Vampire Assistant (bazat pe acţiunea primelor trei cărţi) şi să citesc volumul patru, Vampire Mountain (însă asta va mai dura destul de mult…).

h1

Tunele 3- În Cădere Liberă

Decembrie 5, 2009

https://i2.wp.com/www.cartiabc.ro/images/D/cop-tunele-3.jpgAl treilea volum din seria Tunele, de Roderick Gordon şi Brian Williams, continuă aventura lui Will şi a prietenilor săi în lumea subterană, fiind mult mai bun decât primul volum, şi poate chiar mai bun decât al doilea, Tunele 2- În Adâncuri… Aşa cum am remarcat încă de la început, această serie evoluează cu fiecare volum, devenind din ce în ce mai interesantă şi captivantă. Personajele evoluează, acţiunea evoluează, totul capătă noi sensuri şi se fac din ce în ce mai multe descoperiri.

Stilul celor doi autori este uşor de recunoscut. Ei împart acţiunea cărţii în mai multe planuri, mai exact suprasolul şi lumea subterană. De obicei, până la sfârşitul cărţii toate personajele care au plecat din locuri diferite ajung să aibă acelaşi ţel, iar acţiunea se concentrează într-un singur punct.

Se întâmplă atât de multe lucruri în Tunele 3, încât oricât de mult aş vrea să vă povestesc, aş divulga prea multe secrete. Complotul Styx creşte în proporţii, personajele se afundă şi mai mult spre centrul pământului şi descoperă lumi noi. Este fascinant!

La un moment dat, ne întrebăm dacă unele personaje nu cumva au înnebunit (şi cred că o să vedeţi la cine mă refer), ne mirăm de cât de viclene pot fi alte personaje şi suntem uimiţi de schimbarea în bine a unui personaj feminin. Însă personajele sunt cam aceleaşi ca şi cele din Tunele 2. Doar Martha şi câteva personaje neimportante sunt noi. Aş putea spune că în Tunele 3 a evoluat mai mult acţiunea decât personajele, pe care le cunoaştem destul de bine.

Copertă neoficială Tunele 4

Mai vreau să îmi spun şi eu punctul de vedere în legătură cu nota de copyright al textului ce îi aparţine doar lui Roderick Gordon.

Probabil că cei doi au hotărât să îşi împartă sarcinile, mai exact Rod să scrie textul, Brian să vină

cu ideile. Mie mi se par două lucruri la fel de importante: fără idei, nu există text, iar un text fără idei nu există. Aşa că nu înţeleg de ce Brian nu apare şi el la copyright.

Împărţită în 6 părţi, Tunele 3 pare să crească în suspans de la început spre sfârşit, pentru ca la ultima pagină să ne dăm seama că am aflat atât de multe lucruri noi, dar totuşi sunt atât de alte multe nelămuriri. Dacă nu ar fi fost ultima pagină din carte, probabil că nu aş fi fost atât de nerăbdător să citesc Closer, volumul 4. Sunt curios cum o să evolueze lucrurile, ce idei extraordinare le mai vin celor doi autori, ce să mai: abia aştept!